Ce inseamna sa fii paranoic?

Detalii

CategoriiSanatate
TaguriMedicina
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari18227

Voteaza & Distribuie

Descriere

Adesea, victima a nedreptatii, va intrebati, uneori, daca nu sunteti un pic paranoic? Daca acest termen este folosit pe scara larga in limbajul comun, de multe ori nu are nimic de a face cu adevarata paranoia. Paranoia este o psihoza caracterizata prin iluzii sistematizate, aparent coerente, fara pierderea abilitatilor intelectuale. Ii afecteaza mai mult pe barbati si se instaleaza treptat la inceputul varstei adulte, in jurul varstei de 35 de ani.

Personalitatea paranoica

In general, paranoia apare la oamenii "predispusi" de catre profilul lor psihologic: adesea este vorba de oamenii orgoliosi cu o stima de sine ridicata, caracterizati de rigiditatea mintii si de dificultatea de a se pune de acord cu cineva. Cand paranoia se instaleaza, apar anumite simptome sau semne, cum ar fi protestele si comportamentul combativ. Persoana paranoica protesteaza impotriva unor situatii pe care le considera nedrepte si dezvolta o dorinta de razbunare. Regurge la autoritatile oficiale, depune plangeri si reclamatie, scrie scrisori amenintatoare, da in judecata... in cele din urma, dorinta de razbunare o duce intotdeauna in situatiile in care se afla intr-o pozitie de victima in raport cu un persecutor. Acest tip de situatie poate duce chiar si la delir. In acest caz, vorbim despre delirul de revendicare.

Delirul paranoic

Mai presus de toate, trebuie sa fiti constient de faptul ca nu toti paranoicii delireaza. Dintr-o perspectiva exterioara, aceste deliruri nu vor ofensa sau alarma anturajul deoarece ele sunt intotdeauna foarte coerente si foarte clare. In unele cazuri, paranoicul depune multa energie pentru a-i convinge pe ceilalti de ideile sale. Si problema exact atunci apare, cand realitatea sau ceilalti nu merg in ce directie vrea el. In acel moment, poate deveni agresiv fie cu el insusi, fie cu altii. Personalitatile paranoice care ajung la putere pot fi foarte periculoase si influente. Exista mai multe tipuri de deliruri, printre care cel de revendicare, pasional (gelozia extrema) sau deliruri de persecutie (paranoicul este convins ca o exista o conspiratie impotriva lui).

Tratament?

Paranoicii nu sunt constienti de starea lor si cu greu accepta ideea ca se pot insela sau nu au dreptate. Nevoia de tratament nu va fi acceptata nici ea prea usor si e dificil sa ii facem sa inteleaga ca au nevoie de ajutor. Acolo unde se poate face ceva, tratamentul combina neurolepticele cu psihoterapia. Acesta se dovedeste in general lung si nu este intotdeauna eficient. Intr-adevar, paranoicii nu isi acorda increderea cu usurinta si accepta cu greu sa vorbeasca despre delirul lui sau despre halucinatii. Din contra, atunci cand reprezinta pericol public sau manifesta riscul de a trece la fapte, paranoicul este spitalizat involuntar intr-o institutie de psihiatrie. Din cauza facultatilor lor mintale, unii paranoici, sunt bine integrati in societate si pot duce o viata "normala".