La 20 mai 1506, marele explorator italian Cristofor Columb moare la Valladolid, Spania. Columb a fost primul european care a explorat Americile, dupa ce vikingii au intemeiat coloniile din Groenlanda si Newfoundland, in secolul X. El a explorat Indiile de Vest, America de Sud si America Centrala, insa a murit dezamagit, simtindu-se neglijat de Regele Ferdinand al Spaniei.
Columb s-a nascut la Genova, Italia, in 1451. Se stiu foarte putine lucruri despre tineretea sa, dar se stie ca a fost marinar si constructor de corabii. A devenit obsedat de ideea de a initia o ruta pe mare catre Cathay (China), India si insulele pline cu aur si mirodenii din Asia. La momentul respectiv, europenii nu cunosteau o ruta directa catre sudul Asiei, iar ruta prin Egipt si Marea Rosie a fost inchisa pentru europeni de catre Imperiul Otoman, asemenea majoritatii rutelor terestre.
Contrar credintei populare, europenii cu educatie din vremea lui Columb considerau ca Pamantul este rotund, dupa cum sustinuse Sf. Isidor in secolul al VII-lea. Totusi, Columb si multi altii au subestimat dimensiunile Pamantului, calculand ca Asia de Est se gaseste aproximativ in locul unde se afla de fapt pe glob America de Nord (ei nu stiau inca de existenta Oceanului Pacific).
Crezand ca Oceanul Atlantic este singurul care se interpune intre Europa si bogatiile Indiilor de Vest, Columb s-a intalnit cu Regele Ioan al II-lea al Portugaliei si a incercat sa-l convinga sa-i sustina planul. Columb a fost respins si a plecat in Spania, unde a fost respins de cel putin doua ori de Regele Ferdinand si Regina Isabella. Totusi, dupa ce Spania a cucerit regatul maur Granada in ianuarie 1492, monarhii spanioli, exuberanti in urma victoriei, au fost de acord sa-i finanteze calatoria.
La 3 august 1492, Columb a ridicat ancora de la Palos, Spania, cu trei mici corabii, Santa Maria, Pinta si Nina. La 12 octombrie, expeditia a ajuns in Insula Watling din Bahamas. In aceeasi luna, Columb a reperat Cuba, insa a crezut ca e vorba de China, iar in decembrie, expeditia a ancorat pe insula Hispaniola, despre care Columb a crezut ca este Japonia. Acolo, el a intemeiat o mica colonie, cu ajutorul a 39 dintre oamenii sai. Exploratorul s-a intors in Spania in martie 1493 cu aur, mirodenii si captivi „indieni" si a fost primit cu onoruri de curtea Spaniei.
I-a fost acordat titlul de „amiral al oceanului" iar la scurt timp a fost organizata o noua expeditie. Columb a ridicat ancora de la Cadiz in septembrie 1493, la comanda unei imense flote formate din 17 corabii avand la bord 1500 de colonisti, plecand in cea de-a doua sa calatorie catre Lumea Noua. Flota a ancorat in Antilele de Jos in luna noiembrie. Revenind pe Hispaniola, a descoperit ca oamenii pe care ii lasase acolo fusesera ucisi de bastinasi, astfel ca a intemeiat o a doua colonie. Continuand sa navigheze, a explorat Puerto Rico, Jamaica si numeroase insule mai mici din Caraibe. Columb s-a intors in Spania in iunie 1496 si a fost primit cu mai putina caldura din cauza faptului ca succesele calatoriei sale au fost mult mai mici decat costurile implicate.
Isabella si Ferdinand, inca tanjind dupa bogatiile Estului, au fost de acord cu o a treia calatorie si i-au cerut lui Columb sa descopere o stramtoare catre India. In mai 1498, Columb a plecat din Spania cu sase corabii, dintre care trei erau incarcate cu colonisti si trei cu provizii pentru colonia din Hispaniola. De aceasta data, expeditia a ancorat in Trinidad. Au intrat in Golful Paria din Venezuela si au implantat steagul spaniol in solul sud-american. Cand au ajuns la fluviul Orinoco din Venezuela, Columb si-a dat seama ca a descoperit un alt continent, despre care el, fiind un om foarte credincios, a crezut ca este partea exterioara a Gradinii Raiului. Revenind pe Hispaniola, a descoperit ca situatia de pe insula se deteriorase sub conducerea fratilor sai, Diego si Bartolomeo.
Eforturile lui Columb de a restabili ordinea au fost marcate de brutalitate, iar regimul sau a fost extrem de antipatizat atat de colonisti cat si de sefii triburilor bastinase. In 1500, ministrul de justitie spaniol Francisco de Bobadilla a venit pe insula Hispaniola, fiind trimis de Isabella si Ferdinand pentru a investiga plangerile primite, iar Columb si fratele sau au fost trimisi inapoi in Spania in lanturi.
Columb a fost eliberat imediat dupa ce s-a intors in tara, iar Ferdinand si Isabella au fost de acord sa-i finanteze o a patra calatorie in care trebuia sa caute paradisul terestru si taramurile cu aur despre care se credea ca se afla in apropierea acestuia. El trebuia de asemenea sa continue cautarea unei stramtori catre India. In mai 1502, Columb a plecat din Cadiz in a patra si ultima calatorie catre Lumea Noua. Dupa ce a revenit pe Hispaniola, impotriva dorintei regelui, a explorat coasta Americii Centrale, cautand o stramtoare si aur. Incercand sa se reintoarca pe Hispaniola, corabiile sale, aflate intr-o stare proasta, au trebuit sa ancoreze in Jamaica.
Columb si oamenii sai au fost naufragiati, insa doi dintre oamenii sai au reusit sa strabata cele 450 de mile care ii desparteau de Hispaniola, cu ajutorul unui canoe. Columb a ramas naufragiat in Jamaica timp de un an, pana la sosirea unei corabii de salvare. In noiembrie 1504, Columb s-a intors in Spania. Regina Isabella, cea care il angajase, a murit trei saptamani mai tarziu.
Desi Columb s-a bucurat de un venit substantial in ultimii sai ani de viata, a incercat in mod repetat, dar fara succes sa obtina o audienta cu Regele Ferdinand, considerand ca acesta are obligatia sa-l asculte. Columb a murit la 20 mai 1506, fara sa-si dea seama de grandoarea realizarii sale: descoperise Lumea Noua, ale carei bogatii aveau sa faca din Spania in urmatoarele secole cea mai bogata si cea mai puternica natiune de pe Pamant.