Ghidul tau pe internet
Perioada interbelica - Generatia 30
Detalii
| Categorii | Cultura |
|---|---|
| Taguri | Literatura |
| Ultima actualizare | Marti 5 august 2014 |
| Vizualizari | 8182 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
Zigu Ornea preciza in volumul sau, "Extrema dreptei romanesti", ca fiecare deceniu din aceasta perioada trebuie tratat separat, chiar daca exista o legatura intre cele doua decade. Se va constata ulterior ca fundamentele deceniului al patrulea se regasesc in cel anterior.Se cunoaste ca in perioada aceea agricultura ocupa un loc important printre activitatile romanilor. Prin Pacea de la Adrianopole din 1829 se elibereaza comertul cu cereale de sub monopolul turcesc, lucru ce va duce automat la o integrare a Romaniei in comertul apusean si la legarea unor relatii economice importante cu Vestul. In aceeasi perioada, Rusia controla gurile Dunari pentru a impiedica transformarea lor in cai navigabile. Si Tratatul de la Paris vine in favoarea Principatelor Romane, eliminand aceasta restrictie a Rusiei.
Generatia 30
In perioada interbelica, se remarca in tara noastra, un grup de tineri, numiti mai tarziu reprezentantii Generatiei 30, o generatie trairista. Aceasta generatie a avut niste accese antidemocratice pe care le-au completat cu autohtonismul si antioccidentalismul miscarii legionare. Identificarea generatiei respective se face in 1927, cand Mircea Eliade isi lanseaza manifestul "Itinerariu spritiual". Daca nu ar fi fost luate in calcul criza europeana a valorilor, dar mai ales nevoie de formare a unei culturi nationale majore, aceasta grupare n-ar fi existat.
Mircea Vulcanescu puncteaza si el faptul ca se dorea scoaterea culturii romane de sub statutul de cultura provinciala, periferica si ca aceasta merita sa intre in parametri universali. Generatia amintita anterior a avut multe calificative.
A fost, atat autohtonista si antidemocrata, cat si antipasoptista si antijunimista. Mircea Eliade, influentat de Nae Ionescu, pleda prntru o realitate transcendenta si o experienta religioasa absoluta. De asemenea, Generatia 30 s-a implicat activ in viata culturala, prin publicatii proprii, colaborari, editare de carti, insa si diverse polemici cu cei mai in varsta sau chiar in cadrul generatiei. S-au format astfel unele asociatii si grupari ale tinerilor, precum: Forum, Duh si Slova, Criterion.
Chiar daca s-a lansat pe un oarecare fond apocaliptic, Generatia 30 se implica tot mai mutl in viata politica a vremii si adereaza la Miscarea Legionara, multi fiind atrasi de temele acestei miscari care implicau: ortdoxismul, moartea legionara, omul nou si caracterul spiritual.
Emil Cioran, membru al acestei generatii, a fost implicat initial in aceasta valva legionara, dar a scis apoi ca in afara de interesul pentru Romania, nu-l leaga nimic de nationalisti. Gazetele literare - trec de la general la particular si dau frecvent nume si portrete de oameni politici, indiferent daca sunt sau nu si scriitori.
Omul politic in perioada interbelica
In perioada respectiva, politica externa a Romaniei era viu comentata peste tot, iar omul politic reprezenta tinta ziarelor si revistelor acelei vremi. Demostene Botez descria in 1928 in "Bilete de papagal", portretul omului politic.
"Omul politic zambeste in dreapta si-n stanga. Aceasta atitudine beata si neutra este masca lui predilecta. Omul politic trebuie sa arate ca-i merge bine, fiindca altfel e parasit. Cu dansul nu e nimeni din mila. El e impartitor de fericire colectiva si trebuie sa aiba de unde da. Zambetul e o supapa pentru prea-plinul fericirei. (...) Omul politic trebuie sa aiba intotdeauna un grup in urma lui. E un fel de om cu coada, ceea ce nu inseamna ca se singura asemanare cu maimuta. La el coada intra chiar in definitie."
Opiniile scriitorilor
In vremea aceea, aproape fiecare membru al Generatiei 30, avea cate un idol din Romania sau Europa. In timp ce Mircea Eliade il admira pe Nae Ionescu, Emil Cioran, pe de alta parte, il admira in perioada aceea pe Hitler. In perioada 1933, foarte multi tineri aveau tendinta de a parasi literatura si a se implica in politica. Isi exprimau aceasta dorinta pentru ca nu credeau ca au vreo sansa de afirmare cu literatura si erau someri. In acelasi timp, generatia veche le simptea ambitia care ducea pana la agresivitate si ii vedeau lipsiti de experienta si necugetati. Cea mai categorica pozitie anti-politica si antisociala o avea, la acea data Emil Cioran:
"Ni se infatiseaza cu un absolutism scandalos alternativa politica si sociala a stangii sau a dreptei, pretinzandu-se sa te incadrezi integral uneia sau celeilalte, sa iei o atitudine politica, sa faci aprecieri asupra Garzii de Fier sau asupra ascendentei tinerilor de la Stanga."