Mihail Kogalniceanu

Mihail Kogalniceanu s-a nascut pe 6 septembrie 1817 la Iasi si a fost un politician, istoric, publicist si scriitor roman de marca. Avand un spirit ager si pasionat si ajungand o personalitate remarcanta a epocii moderne, acesta s-a clasat in fruntea celor mai talentati dintre reprezentantii generatiei pasoptiste, generatie infloritoare.

Mihail Kogalniceanu a fost si profesor de istorie nationala la Academia Mihaileanu,prim-ministru in Moldova si prim-ministru al romaniei. De asemenea, a fost si membru al Academiei Romane.

Mihail Kogalniceanu a jucat un rol destul de important in Revolutia de la 1848, insa si in lupta pentru Unirea Principatelor Romane, ajungand sa se considere „un adevarat fiu al secolului XIX lea". Pentru Moldova, locul unde s-a nascut si a crescut, a avut o slabiciune mereu, acesta a afirmat cand era la Luneville, in Franta:

N-as schimba saraca Moldova nici pentru intaiul tron din lume.

Mihail Kogalniceanu a fost urmas al razesilor de pe Kogalnic, dar acest fapt nu i-a pus piedici in dorinta de a studia in Franta si Germania. A ajuns, in 1839, sa redacteze "Foaea sateasca a printipatului Moldovei", publicatie destul de modesta pe atunci, dar cu efecte puternice.

Dacia Literara

In luna mai a anului 1840, istoricul a anuntat ca vor aparea sase volume din Letopisetele Valahiei si Moldaviei. In acelasi an a pregatit si aparitia unei publicatii de documentatie istorica ce s-a numit "Arhiva romaneasca" si a aparut in 1841. Aici, in "Introductie", Mihail Kogalniceanu propune sa se publice o colectie ce apartine cronicarilor din Valahia si Moldova, pentru "a le pastra romanilor". Astfel, Mihail Kogalniceanu isi recunoaste direct apartenenta la nationalitatea romana.

Nu trebuie lasata la o parte publicatia "Dacia Literara" care a adunat scriitorii pasoptisti, publicatie iesita de sub tutela lui Mihail Kogalniceanu, prin care a explicat cat de importanta e promovarea istoriei noastre, a scriitorilor nostri, fara a fi nevoie sa ne inspiram din scrierile altor popoare.

Istoria noastra are destule fapte eroice (...) atarul de razimat pentru noi este studiul istoriei, singurul oracol care ne mai poate spune viitorul.

Tot ce a scris Kogalniceanu a aratat ca acesta are o constiinta nationala puternica. Despre patria sa, politicianul de la Iasi a mai declarat urmatoarele:

Departe de a fi partinitorul unui simtiment de ura catre celelalte parti a neamului meu, eu privesc ca Patria mea, toata acea intindere de loc unde se vorbeste romaneste, si ca istoria nationala, istoria Moldaviei intregi, inainte de sfisierea ei, a Valahiei si a fratilor din Transilvania. Aceasta istorie este cursul meu.

La cativa ani dupa Revolutia din 1848, Mihail Kogalniceanu a participat drept deputat de Dorohoi la adunarea de la Iasi, unde a fost rugat sa se pronunte cu privire la Unire.

Mihail kogalniceanu a fost sfetnicul domnitorului Al. I. Cuza si a avut o importanta decisiva in adoptarea unor reforme cruciale. In anul 1867, dar si intre 1877-1878, Mihail Kogalniceanu a fost ministru de externe al tarii. Acesta si-a legat, in acest fel, numele si statutul de actul ce a proclamat independenta de stat a Romaniei.

mormantul lui Mihail Kogalniceanu

Kogalniceanu a fost casatorit cu vaduva colonelului Iorgu Scortescu, Ecaterina Jora. Istoricul si gazetarul roman a murit la 20 iunie 1981 la Paris, iar mormantul sau se afla la Iasi, la Cimitirul Eternitatea. Statuia acestuia se afla in Bucuresti, in piata Mihail Kogalniceanu.

Mihail Kogalniceanu a fost unul dintre cei mai mari basarabeni ai Romaniei, un patriot fara margini, care le-ar fi putut da lectii celor care isi uita tara. Se poate recunoaste ca Romania exista ca stat si datorita acestui mare om pe care l-a avut neamul romanesc.