Ghidul tau pe internet
Patopsihologia alopeciei androgenice
Detalii
| Categorii | Sanatate |
|---|---|
| Taguri | Medicina, par |
| Ultima actualizare | Duminica 26 februarie 2023 |
| Vizualizari | 17780 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
Caderea parului apare atat la barbati, cat si la femei, cu cantitati crescand o data cu varsta si variind de la o persoana la alta si de la o varsta la alta. La barbati, problemele esentiale apar in regiunea temporal-frontala, producand o linie (contur) a parului in retragere. Alopecia androgenica are cauza ereditara. Desi este mai frecventa la barbati poate afecta si femeile. Un istoric de alopecie androgenica la vreunul dintre parinti creste riscul de chelire. Factorul ereditar influenteaza si varsta la care incepe sa va cada parul precum si viteza de dezvoltare, tipul si extinderea cheliei.Transplanturile de par si reductia scalpului sunt disponibile pentru tratarea alopeciei androgenice cand metodele mai conservatoare au esuat. In timpul transplantarii un chirurg dermatolog sau estetician recolteaza bucati mici de piele, fiecare continand unul sau mai multe fire de par de la ceafa sau din partile laterale ale scalpului dumneavoastra, acestea sunt apoi implantate in zonele de chelie. Sunt necesare mai multe sesiuni de transplant deoarece pierderea ereditara a parului progreseaza cu timpul.
Cu cat caderea parului progreseaza, barbatii observa episoade de cadere a parului tot mai masive. Parul din vertex. Si partea frontoparietala, devine mai scurt, mai subtire, mai fragil. In acelasi timp, textura parului in zonele pre si post auriculare isi schimba consistenta, semanand cu parul din barba. La unii barbati …the crown hair develops short vellus hairs (fuzz)…, in timp ce la altii, alopecia progreseaza, lasand doar o banda de par, in forma de potcoava in jurul scalpului. Pe de alta parte, femeile isi pastreaza o linie frontala a parului relativ normala dar dezvolta o rarire si subtiere a parului in zona frontoparietala a scalpului. Cea mai izbitoare schimbare este o parte centrala rarita.
Pierderea de par difuza poate deveni extensiva, desi cateva fire vellus subtiri pot fi intalnite. In ciuda manierelor diferite de pierdere a parului, rapid sau progresiv, consistent sau intermitent, rezultatul final la ambele sexe este o pierdere de par incadrabila intr-un tipar. Cel barbatesc e de obicei mult mai extensiv si se clasifica in acord cu tiparul Hamilton modificat de Norwood. Cel feminin, dupa clasificare lui Ludwig, este, de obicei, mai putin sever. Cauza calvitiei nu a fost stabilita cu siguranta, dar cercetatorii sunt de acord in general ca acest lucru e transmis prin forme multifactoriale sau poligenice de mostenire, ceea ce sugereaza ca alopecia este rezultatul interactiunii diferitelor gene combinate cu factori de mediu. Desi barbatii cu probleme de calvitie par a fi mai virili, ei au in general un numar de copii similar cu al barbatilor fara astfel de probleme.
Pierderea parului la femei in general, duce la anxietate si depresie; Eckert crede ca o directionare necorespunzatoare a atentiei femeilor catre pierderea parului lor poate fi o cale simbolica de ale sublinia anxietatea si problemele maritale. Barbatii privesc pierderea parului ca neplacuta, dar coopereaza activ si isi redobandesc mai usor integritatea personalitatii. Barbatii sub varsta de 55 ani cu alopecie tip vertex par a avea o incidenta crescuta a bolilor de artera coronariana. Se presupune ca alopecia in ambele cazuri este un proces de miniaturizare mediat de androgen, ce afecteaza foliculii genetic susceptibili la nivelul parului. Foliculii devin din ce in ce mai mici si au perioade de crestere mai reduse. Cu timpul, firele de par terminale, aspre, devin mai subtiri, mai putin pigmentate si se transforma in par de tip vellus. La femei, acest proces se modifica prin lipsa firelor de par tip vellus pe zona scalpului afectata.
La femeile cu alopecie avansata, trebuie luata in considerare o cauza de hiperandrogenism. La ambele sexe zona afectata de alopecie a scalpului este mai grasa decat cea neafectata. Aceasta observatie a dus la sugestia ca microorganismele, lipidele de sebuum alterat si oxidantii cauzeaza si accentueaza procesul. Studiile gravimetrice de nivel al sebuumului si producerea orara a sebuumului scalpului la barbatii cu si fara probleme de calvitie nu releva vreo diferenta intre cele doua grupuri.
Spalarea parului reduce caderea parului pentru urmatoarele 24 ore, o observatie explicata prin faptul ca spalatul parului inlatura firele de par, determinand terminarea telogenului normal, reducand normal, reducand astfel pierderea fiziologica a parului pentru cateva zile.
Ciclul modificat al firelor de par intr-o zona a scalpului afectata de alopecie este demonstrata de un nivel redus de fire de par in anagena
si o faza redusa de anagena.
Intr-o zona afectata mai multe fire sunt in telogen pentru o mai lunga perioada si cad mai usor prin aranjarea zilnica decat intr-o zona neafectata. Ciclul de viata scurtat al acestora, duce la fire de par mai scurte, mai subtiri, miniaturizate. S-a demonstrat pe rozatoare ca celulele potential mitotice distribuite in teci foliculare si bulbi se pot adauga la diametrul si greutatea foliculilor parului. Aceasta transformare non-ciclica a ingrosarii sau subtierii graduale a firelor de par la femei poate explica obisnuita pierdere a firelor scurte tip vellus la femeile cu alopecie.
Patologie
Principala informatie in ceea ce priveste alopecia, este prezenta foliculilor vellus; ei se gasesc in cel mai mare numar in cele mai avansate stadii. La baza foliculilor anegen apare o pata basofilica, ceea ce reprezinta palcuri de organisme ca elastinul, tip Arao - Perkins. Avand fire de par anagen mai scurte, aceste palcuri de fibre elastice sunt retinute in teaca de tesut corectat, fibrilar, ca treptele unei scari. Infiltrari inflamatorii au fost observate recent in jurul portiunilor mai joase de infundibulum, folicular si regiuneacurburii foliculare.
Pacientii cu inflamatie semnificativa raspund cel mai grau la terapie. Ranirea epiteliului celulei foliculare si o subtiere a tecii poate afecta ciclul normal al parului sau limita cresterea anagenului, rezultand par miniaturizat. Intr-un studiu pe aproximativ o trime din biopsii, s-au gasit celule gigant multinucleare, inconjurand foliculii de par. Alte studii au notat faptul ca inflamatiile moderat cronice inconjoara capilarele si structurile anexe in 50% din cazuri
Mai mult, studii direct imunofluorescente au descoperit al treilea component al comportamentului (C3) in jurul zonei membranei de baza a foliculilor parului in 20 pana la 90% din biopsii. Nu este inca sigur daca aceste rezultate confirma faptul ca inflamatia contribuie la desfasurarea alopeciei androgenice. In scalpul afectat de calvitie, depunerile de grasime epidermica, dermica si subcutanata sunt mai subtiri decat aceslea din scalpul neafectat, astfel subtierea progresand cu varsta. Reductia scalpului poate fi combinata cu transplantul de par pentru a imita o linie naturala de insertie a parului la cei cu o pierdere extensiva a parului.
La femeile aflate in jurul anilor 80, scalpul devine mai gros, apropiindu-se de grosimea scalpului femeii cu varsta medie. Nu exista explicatie pentru acest fenomen. Abundenta sangelui subcutan, masurata prin metoda Xenon - 133, este diminuata la scalpul afectat de calvitie al batranului in etapa incipienta, dupa cum rezulta la control. E neclar daca irigarea diminuata cu sange este fenomen primar sau secundar. Irigarea parului la scalpul afectat in faza primara nu arata anomalii la electron - microscopie sau in termeni sau in termeni de compozitie chimica.
Androgenii
Androgenii au fost identificati ca factori initiatori in alopecie, mecanismul lor de actiune a intrat in atentia multor cercetari. Rolul lor a fost demonstrat in studii de autogrefa. Autogrefele din scalpul occipital au fost transplantate cu succes in scalpul frontal, demonstrand ca fiecare folicul e genetic predispus sa raspunda sau sa fie imun la factorii androgenici ce-i inhiba cresterea. Androgenii afecteaza in mod variabil diferite regiuni de par, stimuland cresterea parului pubian, axial, la nivel de piept si bara in timp ce diminueaza cresterea arului scalpului la subiectii suspectati genetic. Nu intreaga crestere androgen - senzitiva este controlata de acelasi hormon, testosteronul afecteaza parul axial si pubial, DHT (dihidrotestosteronul) afecteaza cresterea parului si problemele de alopecie.
Alopecia este dependenta de receptorii androgeni, enzimele 5 á - reductase si DHT. Cand celulele papilelor dermice din scalpuri afectate sau nu de alopecie au fost examinate, s-au detectat anumiti receptori androgenici de inalta afinitate in ambele cazuri. Receptori androgenici nu au fost detectati in celulele - matrice sau in cele din tecile radacinilor externe ale foliculilor parului. Complexul receptor DHT - androgen are o inalta afinitate fata de receptorii din cromatina nucleica, ce initiaza reglarea descendenta a cresterii foliculare si minituarizarea folicului parului. Metabolizarea DHT din testosteron de catre enzima 5 á - reductase afecteaza foliculii receptivi genetic, cauzand alopecia.
Enzima 5 á - reductase este responsabila de metabolismul testosteronului pana la DHT. Enzima aromatase metabolizeaza androstenedionul in estion si testosteronul in estradiol. Ambele enzime joaca un rol in alopecie. Diferentele regionale in metabolismul androgen sunt orezente la scalpul afectat sau nu de calvitie, cu activitate 5 á - reductase mai inalta in regiunea afectata.
S-a constatat ca activitatea enzimatica de tip 5 á - reductase este dubla in scalpul frontal in aromatase, comparativ cu cea din zona occipitala. Enzime minimale erau prezente in ambele zone. Femeile aveau activitate enzimala 5 á - reductase dubla in zona frontal - parietala comparata cu aceea din vertex, dar aveau doar jumatate din cantitatea enzimelor 5 á - reductase in comparatie cu barbatii; totusi, activitatea enzimelor aromatase era mai intensa in ambele zone la femei. Faptul ca zona frontala a scalpului femeilor suferind de alopecie ramane intacta se poate datora cresterii enzimelor aromatase, limitarii formarii DHT si convertirii circulatiei androgenilor in estrogeni. Pierderea extensiva a parului la barbati se poate datora pierderii enzimelor aromatase, care astfel duc la formarea DHT. Numeroase enzime steroide ca 3á, 3a, 17a - hidroxisteroizi sunt capabile sa converteasca androgenii slabi ca dehidroepiandrosterionul DHEA in androgeni cu tinta mai potenta.
Concentratia fiecarei enzime prezenta in tesutul scalpului afectat sau neafectat de calvitie e aceeasi; totusi, nivelul activitatii specifice variaza mult in regiunea frontala fata de cea occipitala. Nivelurile de activitate sunt mai ridicate in regiunea frontala atat la femeile cat si la barbatii cu alopecie, barbatii avand un nivel mai mare decat femeile. In plus, efectele factorilor de crestere cum ar fi: factorul de crestere epidermica EGF, factorul de crestere platelet - derived PDGF, factorii de transformare á si a (TGF á, TGF a) trebuie luati in considerare. Inflamatia, prezenta in 50% biopsii de scalp, poate stimula cytokima si factorii de crestere. In foliculii umani recoltati izolat, EGF si TGF - á, duc la formarea structurilor de par. La oi si soareci acesti factori de crestere au efect depilator: TGF a inhiba cresterea parului in vitro. Acesti factori de crestere sunt exprimati in foliculi ai parului uman atat in zonele afectate cat si in cele neafectate de alopecie, dar rolul lor in miniaturizarea procesului nu a fost inca stabilit.
Concluzie
Cea mai eficienta metoda de acoperire a cheliei este transplantul de par. Insa chiar si aceasta procedura performanta este rezervata numai persoanelor cu o suprafata mica de chelie. Micrografturile de par sunt prelevate din zone ale scalpului cu par si transplantate in cele lipsite de par. Alopecia androgenica este considerata a fi o conditie cu forma multifactoriala sau poligenica de mostenire, ceea ce inseamna ca, pentru manifestarea acesteia, are loc o interactiune de diferite gene combinata cu factori de mediu. Este dependenta androgenic, mediata de DHT prin sistemul enzimatic 5 á - reductase.
Androgeni mai slabi sunt introdusi in procesul de pierdere a parului prin enzime hidroxisteroide. Inflamatia mai poate juca un rol la unii indivizi prin stimularea factorilor de crestere si a cytokinelor, care intarzie cresterea parului. Rezultatul final este parul miniaturizat care are o faza mai scurta de anagen; este mai scurt, mai subtire, mai usor si e mai putin capabil sa adaposteasca scalpul. Rezultatul este pierderea parului ce progreseaza cu varsta.